Undeva, ninsoarea…

Azi simt cum ninge dupa munti
De mine ninsoarea se ascunde
S-a suparat si a plecat niciunde
Ca nu mai merit fulgi carunti

In toamna, si ploaia a fugit
Si arsita , un dor nepotolit
Ramane sa devore trupu-mi cald
Si am sa ard, si am sa ard

Doar vara, cu fulgere si nori
Ma mai ajuta uneori
Chiar daca sunt ascuns si sunt natang
Mai lasa-ma sub sanul stang

Mai rabda sa iti spun supus
Un juramant inspre apus
Si un suras spre punctul nord
Iubita mea ,deja am spus

Ma rog de ploaie si ninsori
Sa te aduca inspre zori
Iar eu sa plec si sa raman
Pe  a hotarului taram

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: