Viata noastra este finita, iar recursivitatea infinita.La un moment dat trebuie sa stii sa opresti algoritmul recursiv. In fond, algoritmul, prin definitia sa, de incheie in timp finit. Recursiv a fost cladit pe mitul ,chipul si ochii Dalenei.Cand imi aminteam de ea, uitam ca ea imbatranea odata cu mine.Cu imaginea ei din tinerete, putea sa fie langa mine, si nu as fi recunoscut-o. La un moment dat, am “ucis-o” pentru ca nu mai eram in stare sa o caut.Dar ea exista, chiar daca eu nu o vedeam. Nu o sa mai scriu recursiv.Nu imi pare rau ca ma despart de el. Intr-un anume fel, Dalena m-a gasit ea pe mine, a crescut langa mine, un biet orb..ca fluturii din larva…Recursivitatea este o mare consumatoare de timp, iar timpul de energie. Gata. Am alte treburi. Mai ramane ogasul lui Puscas…..
April 13, 2009 at 10:24 am |
…Aceste scrieri recursive, răspândesc un miros asemănător celui dintr-o pădure, în plină primăvară. Parfumul şi prospeţimea florilor, neasemuita puritate a ghioceilor, nu pot acoperi în întregime mirosul covorului de frunze, risipite în straturi, ca nişte amintiri ce vor să moară, dar adierile lor suave mai pâlpâie încă prin sufletul plantelor ce renasc cu prisosinţă.
…amintirile adorm, însă ne mai bântuie uneori, pentru că ele sunt însăşi viaţa noastră trecută ,încrustată în suflet , de care nu ne putem despărţi cu uşurinţă…punem doar un punct incomensurabil şi pornim pe acelaşi drum , călăuziţi de alte trăiri , de noi evenimente, de tristeţi sau împliniri nebănuite…
…am citit cu interes această desfăşurare de comori sufleteşti, o retrăire a vieţii şi inevitabil , a sosit şi momentul zilei în care se poate spune spune, fără regrete : ,,Gata,,
Speranţa, cu multă simpatie!
April 16, 2009 at 6:58 pm |
Iti multumesc din suflet, Speranta, pentru cuvintele tale. Chiar ma fac sa cred ca nu am scris degeaba pe blog…Iti doresc Sarbatori Fericite, impreuna cu cei pe care ii iubesti. Cu mult respect.Mihai.
April 16, 2009 at 8:04 pm |
Cand cineva pune suflet in ceea ce face , nu e niciodata ,,degeaba,,
Iti doresc si eu PASTE FERICIT , sarbatori pline de lumina si dragoste !
Cu aceeasi simpatie, L.
June 20, 2009 at 9:40 pm |
foarte tare
si eu am ajuns la o concluzie asemanatoare: timpul exista, recursiv.. noi insa nu.